Dragoni den două surori pierdere în greutate
Sub aceste două acuze Platon a fost criticat, ironizat şi uneori batjocorit, mai ales în veacul nostru, dimpreună cu reflexiunea filosofică. Rămîne de văzut dacă regretabil este textul Republicii sau dacă nu cumva este felul nostru de a-1 citi.
MEDITAŢII PENTRU PIERDEREA IN GREUTATE - MARIANNE WILLIAMSON;
Cu Platon, dealtfel, s-au mai întîmplat de-a lungul veacurilor cîteva deformări de interpretare, cea mai gravă fiind aceea? Interpretarea îşi are obîrşia într-una din cele mai întristătoare pagini din istoria filosofici, în cap. Fireşte, e infinit probabil că nu vom reuşi, pentru cititorul român, să înlăturăm interpretarea comună în ce priveşte dialogul de faţă. Dar pentru că e vorba de prima lui traducere în limba română, merită să fie făcută încercarea.
Un lucru ar trebui să fie recunoscut de către cititorul care va străbate întregul dialog: Platon nu-şi propune în el să ofere un tip ideal de stat, ci un tip ideal de om. Poate, dacă la un congres platonician, marii specialişti ar hotărî să nu se mai traducă dia- logul prin Republica, ci printr-un titlu ca Republica interioară", opera ar fi citită pe viitor altfel decît ca pînă acum, drept o lucrare politică. Cu politica propriu-zisă filosoful nu s-a îndeletnicit în scris niciodată pînă la bătrîneţe; abia în perioada ultimă, senilă au spus unii antici, a redactat el Legile unde referinţele la Republica sînt ca şi nesemnificativeîn rest s-a îndeletnicit cu Ideea aşa cum o înţelegea el, iar nu cum au înţeles-o Aristotel şi cohorta de epigoni mai apoi iar tocmai pentru că a ştiut să împletească realul cu Ideea el a rămas pînă astăzi în iniina culturii.
Ce altceva este cultura decît cununia dintre real şi lege, atît în cunoaşterea naturii cît şi în cea a omului? A păstrat-o pentru înţelesul, recunoscut ori presimţit, al Ideii, Cît despre vizitele lui Platon cu scop poiitic în îmbelşugata Syracusa, la conducători cu porniri tiranice, e greu de crezut că au fost întreprinse pentru a convinge pe syracusani să renunţe la proprietate, cum cere dialogul de faţă, sau pentru a determina pe conducători să treacă altora mai buni decît dragoni den două surori pierdere în greutate cum cere tot acest dialog cârmuirea cetăţii.
Isabel (iszabel0) - Profile | Pinterest
Dialogul a fost scris pentru om, iar nu pentru omul politic care, potrivit cu mitul platonician al unei reîntrupări posibile, şi-ar alege îatr-altă existenţă să trăiască într-un furnicar sau în buna rînduială a stupului de albine.
Iar de aceea traducerea titlului prin Republica este mai grăitoare. Dar atunci, de ce arată el atît de mult interes republicii exterioare, amăgind pe amatorii de constituţii şi rătăcind pe cititor? Din două motive, primul indicat de autor însuşi.
Este nevoie să se invoce o cetate, sau o republică exterioară posibilă, una în curs de constituire, nu gata constituită spre a vedea,în mare" cum se iveşte, cum se dezvoltă şi cum arată pînă la urmă spiritul de dreptate în mic, la ins.
Ne trebuie o modelare a sufletului, am spune astăzi, iar Platon alege un model concret, cel al cetăţii. Dar nu se deformează virtutea individului la scara cetăţii?
Virtutea e faţă de semeni, în sînul dragoni den două surori pierdere în greutate conştient sociale care e dragoni den două surori pierdere în greutate. De aici datoria de a citi, în felul cum se alcătuieşte o comunitate care să ţină, unde anume e locul dreptăţii în republica interioară. Iar în ultima parte a dialogului corespondenţa dintre tipurile de cetate şi cele de om va fi pas cu pas urmărită, într-o perfectă homothetie.
Numai că, modelul cetăţii este atît de amănunţit urmărit şi se întîrzie atît de mult asupra dragoni den două surori pierdere în greutate diferite ale cetăţii, cores-punzînd feţelor sufletului individual, încît totul dă impresia că ar reprezenta, nu o simplă treaptă, ci substanţa însăşi a dialogului. Cititorul uita astfel despre ce e vorba şi se lasă interesat, uneori sedus, de cele mai multe ori îngrijorat de felul cum se încheagă o cetate ideala".
El nu ţine seamă nici de repetatele declaraţii cum că o asemenea cetate nu există nicăieri şi probabil nu va exista niciodată. Prea des, dacă nu întotdeauna, dreptatea a fost a celui mai tare, după cum poate vedea oricine, în clipa cînd Platon ia drept model pentru zidirea lăuntrică a omului zidirea în veac a statului, el trebuie să schimbe perspectiva şi să fabuleze organizat, adică să edifice în gol dar în chip raţional.
Şi totuşi, ea e necesară atît pentru tinerii fără înzestrare deosebită cît şi pentru cei cu înzestrare, sortiţi să vadă dincolo de cetate. S-ar putea ca dezordinea cronică a societăţii să ţină de dezordinea interioară a individului, datorită educaţiei prea relaxate, în fond, care se dă tinerilor. Toate roadele pămîntului se plivesc de buruieni, numai omul e lăsat să~itrtre în viaţa matură pe jumătate plivit.
Ce se poate face j;f din eî"? Că nu s-a "clădit nimic durabil cu noi, este lim-" pede din istorie". Acestea, şi poate multe altele, ar fi de adus ca întîmpinare, spre a corecta repulsia prea susceptibilului cititor de totdeauna al Republicii lui Platon, lăsate pe jumătate citită. Pentru împlinirea acestui tip de om, societatea, cu politicul ei, poate fi un model, poate fi chiar o şcoală, dar nu reprezintă un scop în sine, şi în orice caz nu reprezintă substanţa operei de faţă.
Cititorul de totdeauna, gata să facă alergie la tot ce pare să ştirbească libertatea sa de-a răruîne o buruiană umană, ar fi trebuit să vadă că politicul este subordonat aici propriei lui înnobilări. Desprindere de politic, iar nu cufundare în el, i-ar apărea atunci în dialog.
- Partenerul încurajator pierde greutatea
- Емкость, в которой семейство пребывало на пути между Узлом и Землей, когда ускорения становились чрезмерно высокими для людей, и, наконец, Белую комнату с черным экраном и клавиатурой перед ним, служившую теперь спальней Ричарду и Николь.
- ana vasile (ani_elena76) - Profile | Pinterest
- Cel mai bun mod de a pierde celulele grase
- Tehnici ușoare de a pierde în greutate rapid
- Колонисты в Новом Эдеме не понимают октопауков, - отвечала Николь.
- Lida slăbită berbahaya
- Mersul pe role ajuta la slabit
Dacă n-ar fi decît mitul final unde, ca în toate miturile finale platoniciene, se reia pe registrul ficţiunii tot ce a tins să fie adevăr în dialogul respectiv, atunci încă oricare cititor ar putea să vadă că nu despre cetate şi state e vorba în mitul lui Er, ci despre om şi destine individuale.
Dar nu e nevoie nici măcar să se ostenească a citi pînâ la capăt, spre a înregistra tocmai detaşarea de politic în cartea pretins a politicului. Platon spune limpede {la a cum că numai dacă există un fel de viaţă mai bun ardeți alăptarea grăsimilor cel al omului politic, numai atunci insul şi cetatea pot fi în ordine.
Şi adaugă la b acest lucru la care toată ginta politică ar trebui să reflecteze:,b necesar ca spre cîrmuire să nu s. Dar nu pot oamenii citi un gînd pînă la capăt?
După ce au aflat că poeţii sînt izgoniţi din cetate, cititorii nu mai vor să înregistreze că filosoful lasă pe poeţi să vină îndărăt, ba chiar le cere să ia parte, cu liberă răspundere, la viaţa cetăţii.
Nu era un stat, ci doar o mare familie. Cetatea închipuită în principiu de Platon avea nu mai mult de cetăţeni un număr ales pentru divizibilitatea lui.
Nu era oare firesc ca, pe cît mai mică era comunitatea, pe atît mai mare să fie controlul asupra ei? Pe de altă parte, în orice comunitate antică, nicăieri arta n-a fost autonomă, ca în comunităţile europene de după Renaştere. Arta a fost întotdeauna în subordine faţă de religie, de dragoni den două surori pierdere în greutate societăţii, de putere, de bogăţiile acumulate.
Nu numai aşadar că Republica nu este un dialog politic, ci 3 unul despre justiţie şi tipurile de om, dar constrângerile la care e supusă arta sînt de altă natură decît politică, în dialogul cu adevărat politic al Legilor, abia dacă sînt menţionate în două sau trei rînduri măsurile politice care puteau constrînge creaţia artistică.
Aici, în Republica, unde cetatea exterioară e modelul republicii interioare, omul trebuie să fie sever cu el însuşi.
Carti pentru copii
Nu-i poate fi, atunci, model potrivit o societate a totalei toleranţe. Să lăsăm deoparte faptul că, dintru început, nu sînt daţi afară toţi poeţii, necum arta, ci doar unii poeţi ; sau mai degrabă, sînt condamnate doar unele libertăţi pe care şi le iau poeţii. Să vedem pentru ce anume introduce Platon un control artistic în cetatea sa. Bl ţintea să facă în principiu, cum am văzut, şi doar ca model teoretic o cetate care să ţină, la fel cum sufletul insului trebuie să ţină.
Trebuie să crezi în ceva, ca să poţi zidi.
La moderni este credinţa ;ntr-o idee constituantă si formatoare, la antici era credinţa într-o idee religioasă sau în echivalentul ei. Cu îndoiala în ce priveşte temeliile pe care zideşti nu poţi înălţa nimic.
Înregistrează-te pentru ştirile noastre
De aceea Platon nu se poate lipsi în modelul care-i trebuie, fie şi provizoriu, de stîlpi de susţinere. Pe Homer îl îndrăgeşte în chip deosebit şi îl citează mai peste tot; dar cînd Homer îşi ia libertatea să batjocorească zeii, nu are ce face cu el, nici cu alţi poeţi ori artişti, la fel de lascivi şi libertini. Cu asemenea artişti, dealtfel, nimeni nu s-a încumetat să dureze o republică, nici măcar Renaşterea.
De ce ar fi încercat Platon, care ia în serios lucrurile, tocmai pentru că le dă un contur teoretic şi nu o împlîntare în realitatea care corectează singură abaterile?
Cînd construieşti în gol, dar exemplar, îţi trebuie rigoare.
Phenom Sănătate Investigarea | Dieta pastile Watchdog
De aceea îşi permite el, în acest ceas de început să pună în discuţie pe marele învăţător al grecilor, Homer, ca şi pe alţi mari poeţi. Va avea nevoie de ei îndată, cînd îi va regăsi In cetate şi va sta de vorbă cu ei de la dascăl de oameni la dascăli.
Mai sever ceva este anticul cu tragicii, de care în principiu 3-ar apropia atîtea. Dar nu este ceva de spus şi împotriva tragediei antice?
- 4g pierde in greutate
- Phenom Sănătatea este o companie care pretinde suplimente pentru a vă oferi un bilet de clasa pentru sănătate, precum și cu o gamă largă de produse abordează mai multe probleme de sănătate diferite; se pare ca o companie de bine cunoscut și impresionant.
- (PDF) Christopher Paolini | Maria Sim - metin2frz.ro
- Pierderea în greutate a modului de foame
- Poate să vă provoace să pierdeți în greutate
- Все телескопы были обращены к небесам, астрономы и обсерватории оспаривали друг у друга право первым обнаружить еще одного Раму.
- Pierde obiceiurile de schimbare a greutății
- Modalități ușoare de a pierde în greutate la 14 ani
O admirăm necondiţionat, astăzi încă, deşi între timp s-a gîndit atît de adînc despre tragic. Nu ne întrebăm îndeajuns pe linia de gîndire a lui Platon dacă tragicul antic are chiar atita îndreptăţire să plece de jos în sus, de la nelegiuire umană la pedeapsă divină, sau dacă nu cumva tragicul trebuie înţeles de sus în jos, cum a arătat-o meditaţia asupră-i.
Aici e vorba de justiţie elementară, nu de tragic. Mai autentic tragică îţi poate apărea prăbuşirea fecioarelor din Suplicantele, ca şi a cetăţii aliate, prin tentativa lor nesăbuită de-a ieşi din condiţia feminină. Tragicul vine aici de sus în jos, în plină nevinovăţie, de la hybris-ul de a depăşi condiţia obişnuit umană. Altminteri, nu se întreabă cititorul, cum se face oare că acuzele pe care filosoful le aduce poeţilor, anume de impietate şi pervertire a tinerilor, sînt tocmai cele care i s-au adus lui Socrate la proces?
Dacă nu ar fi ceva de spus ia apărarea lui Socrate, respectiv a poeţilor, atunci Platon ar fi trebuit să voteze pentru exilul sau chiar condamnarea lui la moarte.
Iar la fel ca Socrate, poeţii trebuie şi pot să se apere. Despre plăcere ştia bine filosoful, poate încă mai bine decît poeţii, cum că reprezintă ceva adine uman, aşa cum o arată în dialogul Philebos, Dar plăcerea pura şi simplă, distracţia goală, desfătarea gloatei cu orice î preţ, cad; ele în lotul artistului?
După studiile liceale la colegiul din Pforta urmează cursurile Universităţilor din Bonn şi Leipzig, mai întîi la Facultatea de teologie, apoi la cea de filologie clasică, avîndu-l ca profesor pe cunoscutul Ritschl. Distta-gîndu-se, încă din timpul studiilor, ca un strălucit cercetător, Nietzsche este propus de Ritschl pentru catedra de filologie clasică la Universitatea din Ba-sd, pe post de profesor, post pe care-l ocupă în Din acea perioadă datează prietenia lui liietz-sche el însuşi muzician şi compozitor cu Ri-chard Wagner, ale cărui personalitate şi operă au avut asupra gîndirii nietzscheene o influenţă substanţială. Decisiv a fost insă pentru această gîndi-re contactul cu filozofia lui Schopenhauer. Din datează Omenesc, prea omenesc, în apare Aurora. Glnduri asupra prejudecăţilor morale, în Ştiinţa uofoctsă, în l, Aşa grăit-a Zarathu-stra, înDincolo de bine şi de rău, înDespre genealogia moralei, precum şi noi ediţii ale lucrărilor anterioare.
Dacă e nevoie de ek, atunci atîtea alte mijloace nevinovate stau la dispoziţia gloatei: circul, gladiatorii, bufoneria de toate soiurile. Dar un Homer bufon si anecdotic nu sună bine.
O muzică doar pentru linguşirea sufletului nu sună bine, în creaţia unui dascăl de armonie adevărată.
Amatorul de artă din zilele noastre trebuie să-şi aducă aminte cum s-a cutremurat aflînd că muzica lui Bach desfăta seara pe conducătorii unor lagăre de exterminare. Muzica noastră polifonică, atît de savantă, să nu fie ea în stare a obţine aceea ce reclama Platon de la simpla muzică mouodică a antichităţii, din care făcea un principiu de educaţie pentru sufletele tinerilor?
Arta nu poate fi una de imitaţie directă de realism simplist, cum spunem astăzi în viziunea lui Platon, care se refuză cu anticipaţie încercării unui Aristotel de a justifica mimesis-uj. Dacă poate fi practicată imitaţia, atunci este una indirectă, a esenţei iar nu a 4 aparenţei, o imitaţie a Ideii prin care se întemeiază de fiecare dată lucrurile.
Artistul imită şi redă realul simplu numai atunci cînd nu ştie să se ridice la pierderea în greutate cvs. Cum să dea afară din cetate Platon pe poetul care ştie, sau care măcar aspiră la o cunoaştere mai adîncă declt a realului imediat, prin creaţia sa?
Cit de hotărî t îi înlătură Platon pe filosofii care îşi trădează rostul, la f rj cu poeţii! El crede în artă şi in virtuţile ei, tot aşa cum crede în filosofie şi virruţile ei; căci dacă pare a condamna arta pentru artă, el nu rec'amă nici artă cu tendinţă, ci vrea artă cu sens, artă cu deschidere către Idee.
Ceea ce s-a întîmptăt după el în lumea culturii europene, cu năzuinţa acesteia spre cunoaştere şi sens, ar fi trezit aprobarea sa. Am cuteza să spunem mai mult, ca experienţele artei moderne, în plastică, muzică, literatură, chiar în cinematografie, se înscriu din plin pe linia cerinţei lui Platon de-a cunoaşte, de-a dezvălui înţelesurile mai adinei ale omului şi realului, sau de-a prefigura realul ce stă să se întruchipeze.
Departe de a fi un detractor, Platon dragoni den două surori pierdere în greutate un sprijinitor şi un apologet, direct sau indirect al artei.
Poate că nu crede cu adevărat în rostul artei cine nu vede în tematica Republicii elogiul ei. Dar ne-am învăţat cu toţii să citim prost dialogul acesta. Aşa facem mai departe în veacul nostru, cînd au căzut vorbe grele împotriva viziunii politice şi estetice a lui Platon.
Să nu citească Republica lui Platon, dacă nu o poate citi bine, şi s-o lase altor veacuri, care nu vor mai sta să judece operele mari după mizeria proprie. Conform cu distribuţia tradiţională a operei lui Platon în tetralogii, realizată încă în Antichitate, de către Thrasyllos, Republica ocupă poziţia a Il-a din cea de-a VlII-a tetralogie, fiind precedată de dialogul poate apocrif Cleitophon şi urmată de Timaios şi Critias. Dintr-un pasaj din această lucrare a în care se recomandă ca cei ce se consacră cu totul filosofici să aibă cel puţin 50 de ani, s-a presupus demult că Platon trebuie să fi avut măcar această virstă, atunci cînd această operă a apărut.
Dimensiunile extinse ale dialogului, cît şi alte aspecte au dat naştere la numeroase discuţii, pe care încercăm să le rezumăm aici : S-a observat aspectul stilistic specific, al Cărţii I, aspect care o înrudeşte cu dialogurile de tinereţe, în special dacă ţinem seama de tema discuţiei cu Gorgias Diimmler, Von Arnim, Friedlănder, etc.
Se pot, atunci, formula cum să pierdeți fat fat fat ipoteze: fie că a existat vreun dialog Thrasymachos, nepublicat însă şi lăsat o vreme să zacă,la sertar", poate anterior lui Gorgias şi refolosit la un moment dat, spre a servi drept prooimion pentru Republica; fie că Platon, aflat deja la vîrsta maturităţii, şi-a pastişat, cu bună ştiinţă, propriul său stil din tinereţe; fie că, în sfîrşit aşa cum par a crede Pohlenz, Post şi A.
Diez Cartea I ar fi fost, într-ade-văr, scrisă la tinereţe, dar nu ca operă independentă, ci ca preludiu la o mare operă, ce va fi elaborată mai tîrziu. Care va fi dragoni den două surori pierdere în greutate adevărul e cu neputinţă de ştiut.
Indiferent de motivul acestei diferenţe, e imposibil de crezut că Platon nu ar 2 Opere voi. V, c fi fost pe deplin conştient de ea şi că nu ar fi păstrat-o ori creat-o intenţionat. Nu are rost, de aceea, să încercăm să atenuăm contradicţiile existente dintre prima parte şi rest cum face, oarecum, printre alţii, Crossci ele trebuie considerate a fi de domeniul,procedeului", contrastul rezultat fiind investit cu un sens vezi Interpretarea.
Livrare de la Carturesti din Bucharest, România | Glovo
Dacă probabilitatea ca prima carte să fi avut o existenţă separată nu este prea mare, pare a fi, in schimb, destul de plauzibilă o publicare a Republicii în fascicole". Această teorie, emisă încă în secolul trecut de Krohn şi-a aflat mulţi susţinători.
Ea pare să fie confirmată de o aluzie a lui Aulus Gellius despre vreo două cărţi" ale Republicii ce ar fi fost publicate înaintea restului. Cunos-cîndu-le, Xenofon ar fi scris Cyropaeăia. Ce trebuie înţeles prin aceste duo fere libri ale lui Aulus Gellius, e mai greu de ştiut.
- Ada Melinte (adamelinte) - Profile | Pinterest
S-a presupus insă că ele se raportau la o mai veche împărţire a Republicii în 6 cărţi. Două cărţi şi ceva" din această împărţire ar putea, deci, corespunde, grosso modo, cu dragoni den două surori pierdere în greutate patru cărţi din împărţirea tradiţională în 10 cărţi.
Pe de altă parte, şi A dunărea femeilor Eccle-siazousai a lui Aristofan, precum şi Busiris al lui Isocrate lucrări în care se regăsesc unele din principiile politice ale Republicii lui Platon au sugerat fără însă prea multe temeiuri sigure după Diez difuzarea mai timpurie a unor părţi ale dialogului.
Nu răspunde cumva Platon aici unor obiecţii formulate la afirmaţiile sale anterioare, cunoscute deja publicului?
In interpretarea lui Cristian Presura, aceasta compozitie grandioasa care e Fizica ajunge sa sensibilizeze si urechile cele mai pu Are de toate: zapada, aventuri, magie, umor, reni, turta dulce, elfi, spiridusi si un baiat pe nume Nikolas caruia nu-i e teama sa creada in ma
Zeller, Willa-mowitz-Moelleudorf f. O altă problemă este data prezumtivă a cinei la Cephalos", ei în care, pentru prima oară, s-ar fi organizat la Pireu o procesiune în cinstea zeiţei Bendis.
Ar fi putut fi vorba crede A. Latinii au tradus titlul operei ţ lui Platon prin Res publica, ceea ce înseamnă, literal, lucrul, domeniul public".
Termenul acoperă într-o oarecare măsură semnificaţia socială a cuvîntului grec, dar face imposibilă menţinerea semnificaţiei sale psihologice, într-adevăr, cum s-ar putea rorbi despre res publica privata?
Modernii au împins trădarea" încă şa mai Departe: unii, ca francezii, anglo-saxonii sân italienii, au calchiat pur şi simplu titlul latin, obţinînd denumiri ca Republiqtie, Republic, Repubblica.
Or, în toate aceste limbi, cuvîntul şi-a restrins aria a»npra unui anumit regim politic, anume cel opus celui monarhic. A numi însă cetatea perfectă imaginată de Platon o republică" este, dacă avem în redere sensul actual al cuvîntului folosit, o maximă absurditate : căci, tocmai în această republică" desăvîrsită, filosofii trebuie să fie regi", iar regimul, în totalitatea sa, este declarat a fi regimul cu adevărat regal".
Germanii au ales o altă cale: ei au încercat să traducă cnvîn-tuî grec cu ajutorul vocabulei moderne pentru stat, ceea ce a făcut ca, în cele mai multe dintre traducerile germane, dialogul lui Platon să fie numit Der Staat Statul.
Dar şi această versiune este defectuoasă.
Cărti ficțiune
Cuvîntul corespunde de fapt grecescului polis, căci cetatea, oraşul, la greci, era sinonimă cu statul". Desigur că polis are totuşi o arie semantică considerabil mai largă. Cît despre politeia, aceasta, cum spuneam, înseamnă mai degrabă regimul de stat", forma de organizare a statului", decît statul" pur şi simplu. La noi, traducînd în primele patru cărţi ale operei lui Platon, Vasile Bichigean opta şi el pentru titlul Statul.
Republica şi Statul, extrem de defectuoase, cum s-a văzut, ambele, mi s-a părut totuşi că prima este măcar ceva mai cunoscută, mai familiară publicului românesc din zilele noastre, aşa că, în această primă traducere românească integrală a textului acestei capodopere platoniciene, am ales-o pe ea.
Cititorul trebuie să aibă însă în vedere caracterul pur convenţional al acestui titlu. Pe de altă parte, în text, am fost nevoit să traduc politeţa aşa cum contextul şi sensul o cereau, ceea ce a condus la situaţia dezagreabilă că, pentru un singur termen utilizat de către Platon politeia traducerea utilizează mai multe versiuni. Desigur că în acest fel, unitatea felului în care Platon descrie atît societatea, cît şi sufletul, ajunge să fie, sub aspect terminologic, considerabil întunecată.
Subtitlul peri dikaiou aparţine, ca toate aceste subtitluri, editorilor alexandrini. L-am tradus prin formula despre drept", deşi sintagma românească poate da naştere la ambiguităţi; drept" trebuie înţeles ca substantiv abstract, iar sintagma despre drept" trebuie alăturată altor sintagme echivalente ca, despre frumos", despre bine".
Socrate se adresează unui auditor nenumit, relatînd conversaţia pe care ar fi avut-o în ajun la Pireu, în casa lui Cephalos. Totuşi, după opinia generală a interpreţilor, nimic nu ne poate face să credem că, în momentul redactării Republicii, Platon avea în vedere un auditoriu precizat al lui Socrate. Personajele care iau parte la discuţia despre dreptate împreună cu Socrate sînt: Cephalos era un bogat syracusan, tatăl lui Poleinarchos Şi al retorului Lysias, stabilit la Atena la invitaţia lui Pericie.
Ar fi trăit 30 de ani aici, pînâ la sfîrşitul vieţii. Poseda la Pireu o foarte productivă manufactură ergasterion de arme.